Bloom
Ghid

Iasomie cu frunze galbene: cauze și ce este de făcut

Iasomie cu frunze galbene: află ce specie ai, unde apare îngălbenirea și dacă solul e ud sau uscat, cu un test simplu pentru fiecare cauză.

de Bloom 13 min de citit
Iasomie cu frunze galbene: cauze și ce este de făcut

O iasomie cu frunze galbene își revine aproape întotdeauna. Cauza se deslușește prin trei întrebări: ce iasomie ai, unde a început îngălbenirea și dacă pământul din ghiveci este ud sau uscat. O frunză bătrână de lângă tulpină care se îngălbenește treptat înseamnă o regenerare normală. Galbenul răspândit însoțit de un sol îmbibat cu apă indică exces de udare.

Îngălbenirea apărută doar pe frunzele noi, cu nervurile verzi, arată o lipsă de fier. Punctele galbene însoțite de o pânză fină pe spatele frunzei indică acarieni (organisme minuscule, cu opt picioare). Fiecare cauză are testul ei: degetul în pământ, o coală de hârtie albă sau zgârierea tulpinii cu unghia. Începe cu testul care se potrivește cu ceea ce observi.

Rezumat rapid:

  • Iasomia comună (Jasminum officinale) își pierde de obicei frunzele la frig. Frunzele galbene care cad în această perioadă fac parte din ciclul ei natural (RHS și NC State Extension).

  • Iasomia roz (Jasminum polyanthum) și iasomia arabă (Jasminum sambac) nu tolerează înghețul. Frigul și vântul rece le îngălbenesc frunzele.

  • În interior, Clemson Extension recomandă cel puțin 4 ore de soare direct pe zi. Temperatura ideală pe timp de noapte este între 10 și 13 °C.

  • În plantațiile de iasomie arabă din India, TNAU înregistrează trei cauze pentru îngălbenirea frunzelor: lipsa de fier, nematozii (viermi microscopici ai rădăcinii) și putregaiul rădăcinilor. Problemele de fier și rădăcini au teste descrise în secțiunile de mai jos.

  • În general, o frunză galbenă nu mai redevine verde. Planta își revine prin creșterea de frunze noi.

Ce fel de iasomie ai

Numele de iasomie este folosit pentru mai multe plante, iar cauza îngălbenirii diferă în funcție de specie. Cele trei specii din genul Jasminum cel mai des întâlnite în ghiveci și pe garduri se disting după frunze: iasomia arabă are frunze simple, iar celelalte două au frunze compuse.

Iasomie

Frunză

Unde se găsește de obicei

Ce înseamnă îngălbenirea

Iasomie roz (J. polyanthum)

compusă, cu până la 7 foliole („frunzulițele” fiecărei frunze)

la ghiveci, vândută înflorită în sezonul rece

nu suportă înghețul

Iasomie comună (J. officinale)

compusă, din 5 până la 9 foliole (7 până la 9 conform RHS, 5 până la 9 conform Clemson)

ziduri, pergole, garduri

își pierde de obicei frunzele la frig

Iasomie arabă (J. sambac)

simplă, întreagă și lucioasă

la ghiveci, aproape de casă

nu suportă înghețul; se arde la soarele puternic de după-amiază

Tipul de frunză și rezistența la frig ale fiecărei specii provin din fișele RHS. Fișele complete se găsesc la iasomie roz, iasomia de ghiveci vândută înflorită pe timp de frig, și la iasomie, care acoperă întregul gen.

Trei plante numite iasomie aparțin altor genuri, iar îngrijirea lor poate fi diferită de cea a genului Jasminum:

  • iasomie stea (Trachelospermum jasminoides), pe care Clemson Extension o separă de iasomiile veritabile;

  • „iasomia braziliană”, care este mandevilla (Mandevilla sanderi); pentru ea, vezi dipladenia cu frunze galbene;

  • gardenia, numită și iasomie de munte, un arbust cu flori albe parfumate și frunze simple, lucioase.

Există și iasomie comună cu frunze aurii de la natură. NC State Extension listează cultivarurile 'Frojas', cu frunze aurii, și 'Aureovariegatum', cu frunze pătate cu galben-auriu. 'Frojas' se vinde ca 'Fiona Sunrise', iar RHS descrie foliolele acesteia ca fiind „puternic nuanțate cu galben-auriu” (RHS). Dacă planta a venit deja galbenă în mod uniform, fermă și fără căderea frunzelor, culoarea aparține varietății, nu este un simptom.

Iasomie comună 'Fiona Sunrise' cu frunze galben-aurii în partea superioară a lianei, frunze verzi dedesubt și flori mici albe
Iasomie comună 'Fiona Sunrise' ('Frojas'): culoarea aurie este specifică soiului. Foto: Acabashi, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Frunze galbene care nu reprezintă o problemă

Dacă doar câteva frunze bătrâne de lângă tulpină se îngălbenesc treptat, iar vârfurile rămân verzi și continuă să crească, este o regenerare firească. Orice plantă veșnic verde își schimbă frunzele vechi cu altele noi pe parcursul anului.

RHS descrie J. officinale ca fiind „în general caducă”. NC State Extension o clasifică drept caducă sau semi-veșnic verde, deși textul din aceeași fișă o numește veșnic verde. Caducă înseamnă că planta își pierde frunzele la frig și înfrunzește din nou când se încălzește. Într-o iarnă geroasă, iasomia comună de pe gard se îngălbenește și rămâne fără frunze fără să fie bolnavă.

Testul constă în lăstarul din vârf. Dacă vârfurile ramurilor sunt verzi și ferme, planta trăiește și doar își schimbă frunzele. Dacă și vârfurile se îngălbenesc, se ofilesc sau se usucă, este vorba de o altă cauză, descrisă în secțiunile de mai jos.

Tabel de diagnostic: aspectul îngălbenirii, cauză și test

Ce observi

Cauză probabilă

Test

Ce este de făcut

Frunze moi, galbene în mai multe locuri, pământ ud

exces de apă sau rădăcini putrezite

scoate planta din ghiveci și verifică rădăcinile

golește farfuria, taie rădăcinile putrezite, schimbă pământul

Frunze subțiri, margini uscate, ghiveci ușor

lipsă de apă

ridică ghiveciul: un ghiveci ușor înseamnă pământ uscat

udă încet până când apa iese prin orificiul de scurgere

Frunze care cad imediat după cumpărare sau schimbarea locului

schimbare bruscă de lumină, frig la transport sau curent de aer

amintește-ți ce s-a schimbat în ultimele 2 săptămâni

loc stabil, luminos și ferit de vânt; schimbă câte un singur factor pe rând

Galben după o noapte rece sau lângă ușă, fereastră ori aer condiționat

frig sau curenți de aer

verifică temperatura nocturnă

îndepărtează planta de curenții de aer; nu o tăia imediat

Frunze noi galbene cu nervurile verzi

carență de fier (sol alcalin, cu pH ridicat, care blochează fierul, sau rădăcini slăbite)

verifică dacă se îngălbenește doar vârful ramurii

verifică rădăcinile și udarea; apoi aplică îngrășământ cu fier

Puncte galbene, pânză fină, spatele frunzei prăfuit

acarieni

scutură frunza deasupra unei foi albe de hârtie

jet de apă pe spatele frunzelor și săpun insecticid

Frunze lipicioase, umflături albe sau cruste fixate pe ramură

păduchi țestoși, afide sau musculițe albe

treci cu degetul peste frunza inferioară

curăță cu un bețișor de urechi îmbibat în alcool, izolează planta

Îngălbenire cu aspect ars doar pe partea dinspre fereastra de după-amiază

soare puternic de după-amiază

verifică dacă partea orientată spre cameră a rămas verde

mută planta la lumina dimineții

Pământ ud și frunze moi: exces de apă

O frunză galbenă și moale când pământul este încă ud reprezintă semnul clasic al udării în exces. Rădăcinile îmbibate cu apă rămân fără aer, putrezesc și nu mai trimit apă către frunze. Din acest motiv planta se ofilește chiar dacă ghiveciul e plin cu apă, iar udările suplimentare agravează problema.

Introdu degetul 3 cm în pământ. Dacă degetul iese umed chiar și la câteva zile după ultima udare, scoate planta din ghiveci și verifică rădăcinile. Rădăcinile sănătoase sunt deschise la culoare și ferme; rădăcinile putrede sunt maronii, moi și au miros acru.

Dacă rădăcinile sunt putrezite, procedează în această ordine:

  1. Îndepărtează pământul vechi și taie toate rădăcinile maronii și moi cu o foarfecă curată.

  2. Plantează într-un substrat nou, într-un ghiveci cu orificiu de scurgere, doar puțin mai mare decât balotul de rădăcini rămas.

  3. Golește farfuria de fiecare dată când apa se scurge.

  4. Tunde partea aeriană proporțional cu volumul de rădăcini pierdut.

Extensia Universității din Minnesota explică motivul tăierii într-un caz de rădăcină putrezită la iasomia-stea, dintr-un alt gen, menționată aici doar pentru tăiere. Rădăcina rămasă nu susține toate ramurile, iar planta trebuie să consume energie pentru rădăcini noi. Dacă nu a mai rămas nicio rădăcină deschisă la culoare și fermă, planta nu își mai revine (Ask Extension).

La iasomia arabă, putrezirea rădăcinilor se numără printre cele trei cauze ale îngălbenirii frunzelor înregistrate în culturile din India de către Universitatea Agricolă din Tamil Nadu (TNAU). RHS recomandă o udare foarte redusă pentru iasomia la ghiveci în timpul iernii, când planta crește lent. Aceasta nu specifică un volum: udă doar când primii 3 cm de pământ de la suprafață s-au uscat (RHS).

Pământ uscat și margini arse: lipsă de apă

O iasomie însetată își îngălbenește frunzele din interior și le usucă marginile. Ghiveciul devine ușor în mână, iar pământul uscat se desprinde de pereții vasului.

Când pământul uscat se desprinde de pereții ghiveciului, apa de udare se scurge prin spațiul liber și iese prin orificiu. Miezul balotului de rădăcini rămâne uscat. Udă încet, așteaptă 5 minute și udă din nou, până când apa curge prin orificiul de scurgere și ghiveciul redevine greu.

După aceea, udă când primii 3 cm de pământ de la suprafață se usucă, nu după un calendar fix. Iowa State Extension include udarea în exces și udarea insuficientă printre cauzele îngălbenirii frunzelor la plantele de ghiveci. Ambele greșeli duc, de asemenea, la căderea frunzelor (Iowa State).

Iasomie recent cumpărată sau mutată

O iasomie care se îngălbenește și își pierde frunzele în primele săptămâni acasă se adaptează, de regulă, la noua locație. Iowa State Extension indică trei factori declanșatori pentru plantele la ghiveci:

  • frigul din timpul transportului, dacă planta nu a fost protejată pe drum;

  • curenții de aer rece sau cald de la uși, ferestre ori guri de ventilație;

  • schimbarea bruscă de lumină, cum ar fi trecerea dintr-o seră luminoasă într-un colț întunecat.

Iasomia roz se vinde de obicei gata înflorită, în sezonul rece, după ce a crescut în seră. Acasă dă de alt nivel de lumină, altă temperatură și alt ritm de udare, toate deodată.

Alege un loc luminos, fără curenți de aer, și lasă planta acolo. Udă doar când primii 3 cm de pământ s-au uscat. Schimbarea udării și mutarea ghiveciului în aceeași săptămână înseamnă modificarea a doi parametri simultan și nu vei ști ce a funcționat. Schimbă un singur lucru pe rând și așteaptă apariția noilor frunze pentru a trage concluzii.

Frig, vânt și aer condiționat

RHS acordă o notă de rezistență la frig, de la H1 (doar în seră) la H7 (sub −20 °C). Iasomia roz și iasomia arabă sunt H2: temperatura minimă pe care o suportă este între 1 și 5 °C, iar înghețul le distruge (RHS, J. polyanthum; RHS, J. sambac). Iasomia comună este mult mai rezistentă la frig, H5: rezistă între −15 și −10 °C odată ce planta s-a stabilit bine (RHS, J. officinale).

Sursele diferă în privința temperaturii nocturne ideale pentru iasomia în ghiveci. RHS recomandă menținerea J. polyanthum peste 13 °C. Clemson Extension indică nopți de 10 până la 13 °C și zile de 20 până la 22 °C pentru iasomia din interiorul casei (Clemson). Acest ghid urmează Clemson, care este extensie universitară și scrie pentru cultivarea în interior: nu lăsa temperatura pe timp de noapte să scadă sub 10 °C.

O frunză care se îngălbenește după o noapte rece sau lângă o gură de aer condiționat indică daune cauzate de frig sau de curent. Îndepărtează ghiveciul de uși, de ferestre deschise și de gurile de aerisire. Nu tăia planta imediat după frig. UF/IFAS recomandă să aștepți noii lăstari pentru a vedea ce părți au murit, deoarece frunzele afectate protejează încă restul plantei (UF/IFAS).

Lumină insuficientă sau soare puternic de după-amiază

O iasomie ținută într-un colț întunecat se îngălbenește din lipsă de lumină: frunzele devin palide, lăstarii se alungesc spre fereastră, iar planta nu mai înflorește. Clemson Extension recomandă cel puțin 4 ore de soare direct pe zi pentru o iasomie de interior, sau între 14 și 16 ore de lumină artificială puternică. RHS recomandă lumină puternică, dar filtrată pentru iasomia roz și umbră ferită de soarele fierbinte pentru iasomia arabă. Acest ghid urmează recomandarea Clemson, cu soarele de dimineață sugerat de ASU.

Excesul îngălbenește de asemenea frunzele. Arizona State University avertizează că o iasomie arabă orientată spre vest, expusă la soarele puternic de după-amiază, capătă un foliaj „îngălbenit și cu aspect ars”. Instituția recomandă poziționarea orientată spre est (ASU). În acest caz, partea orientată spre fereastră se îngălbenește, iar partea orientată spre cameră rămâne verde.

Mută planta într-un loc cu soare de dimineață. Fă tranziția treptat, de-a lungul câtorva zile, deoarece o schimbare bruscă de lumină duce și ea la căderea frunzelor (Iowa State).

Îngălbenire între nervuri: fier, magneziu și pH

O frunză galbenă cu nervuri verzi este un semn de cloroză, adică îngălbenirea frunzei din cauza lipsei de clorofilă (pigmentul verde). WSU Extension diferențiază cauzele după poziție: lipsa de azot îngălbenește uniform frunzele bătrâne, iar lipsa de fier îngălbenește spațiul dintre nervuri la frunzele noi. Lipsa de magneziu provoacă de asemenea îngălbenire între nervuri, iar WSU recomandă realizarea unui test de sol înainte de fertilizare (WSU).

Nu întotdeauna lipsește fierul din sol. WSU explică faptul că un sol cu pH ridicat (alcalin) blochează fierul, iar o rădăcină afectată nu poate absorbi ceea ce există deja. De aceea, verifică mai întâi rădăcinile și udarea, conform secțiunilor de mai sus. O rădăcină putrezită produce aceeași îngălbenire și nu se ameliorează cu îngrășământ.

Dacă rădăcinile sunt sănătoase, dar frunzele noi rămân galbene între nervuri, aplică un îngrășământ cu fier, conform dozei de pe etichetă. În culturile de iasomie arabă din India, TNAU recomandă stropirea cu sulfat feros în doză de 5 g pe litru o dată pe lună, până la dispariția îngălbenirii. Aceasta este o doză agricolă: pentru ghiveci, respectă eticheta produsului.

Sarea Epsom (sulfat de magneziu) ajută doar atunci când chiar lipsește magneziul. Cercetătoarea Linda Chalker-Scott de la WSU recomandă grădinarului amator să nu folosească această sare fără să știe dacă lipsește magneziul (UW Miller Library).

Puncte, pânză sau frunze lipicioase: dăunători

Punctele mici galbene de pe frunză, care apoi se unesc până când întreaga frunză devine galbenă sau de culoarea bronzului, sunt semnul acarianului roșu comun. Fiecare punct este o înțepătură: acarianul suge seva, iar țesutul din jur moare. Din cauza multor înțepături, planta își pierde frunzele (NC State Extension).

Acarienii stau pe spatele frunzelor și sunt aproape invizibili cu ochiul liber. Pentru confirmare, scutură o frunză deasupra unei foi albe de hârtie și caută puncte minuscule care se mișcă (Iowa State). Pânza fină dintre frunze apare când numărul acarienilor este deja mare (Iowa State). Acarianul se înmulțește mai rapid la căldură și aer uscat: o generație se dezvoltă în 5 până la 20 de zile (NC State).

Pentru tratament, spală spatele frunzelor cu un jet de apă la duș și aplică săpun insecticid sau ulei horticol, respectând instrucțiunile de pe etichetă. Iowa State recomandă repetarea tratamentului săptămânal timp de 4 până la 6 săptămâni, deoarece ouăle continuă să eclozeze.

O frunză lipicioasă și lucioasă indică prezența păduchilor țestoși, a afidelor sau a musculiței albe. Aceste insecte sug seva și elimină un lichid zaharat, mierea de rouă, care se lipește de frunzele de mai jos și apoi se înnegrește din cauza unei ciuperci negre (Iowa State). Păduchele lânos arată ca bumbacul în punctul de unde frunza pornește din ramură; păduchele țestos arată ca o crustă mică fixată pe ramură. Îndepărtează exemplarele puține cu un bețișor cu vată înmuiat în alcool și izolează planta de celelalte.

RHS și NC State Extension consemnează acarienii, păduchii țestoși și afidele la iasomie, mai frecvente când planta stă în interior. În culturile din India, acarianul roșu comun apare la iasomie pe timp de secetă și căldură (TNAU). Acarienii, păduchii țestoși și afidele sunt dăunătorii înregistrați la iasomie, iar pagina dăunătorii iasomiei îi adună pe toți.

Se mai poate salva? Testul de zgâriere a tulpinii

Răzuiește ușor scoarța unei ramuri cu unghia. Sub ea se află cambiul, stratul viu al tulpinii. Verdele viu înseamnă că acea porțiune trăiește; bejul sau maroul înseamnă că acea porțiune a murit. Testul provine de la Extensia Universității din Nebraska, citat de Ask Extension.

Începe de la vârful ramurii și coboară până găsești țesut verde. După apariția noilor lăstari, taie porțiunea uscată chiar deasupra punctului în care scoarța a arătat din nou verde. Dacă tulpina este verde aproape de sol și rădăcina conține părți deschise la culoare și ferme, planta mai poate da lăstari noi chiar dacă a rămas fără nicio frunză.

Dacă planta cu frunze galbene nu este o iasomie, ghidul despre frunze galbene de pe blog prezintă cauzele pentru alte plante din casă. Pagina despre frunze galbene la iasomie listează bolile și dăunătorii iasomiei care provoacă acest simptom.

Întrebări frecvente

Frunza galbenă de iasomie redevine verde?

În general, nu. Frunza care s-a îngălbenit din lipsă de lumină sau din cauza afectării rădăcinilor nu își recapătă culoarea. În cazul lipsei de fier, TNAU recomandă pulverizarea până la dispariția îngălbenirii, fără să precizeze dacă frunza bătrână se înverzește la loc. Odată cauza corectată, iasomia arată că își revine prin frunzele noi, care cresc verzi, și prin oprirea căderii frunzelor. Așteaptă apariția noilor frunze pentru a evalua eficiența tratamentului.

Ar trebui să îndepărtez frunzele galbene ale iasomiei?

Îndepărtează doar frunzele complet galbene sau uscate, cu o foarfecă curată sau trăgând ușor de ele. O frunză parțial verde produce încă energie pentru plantă. După o noapte rece, lasă frunzele afectate pe poziție până la apariția noilor lăstari, deoarece acestea protejează restul plantei (UF/IFAS). La iasomia comună, frunzele galbene din sezonul rece cad singure și nu este nevoie de tăieri din acest motiv.

Zațul de cafea sau sarea amară ajută o iasomie îngălbenită?

Niciunul dintre ele nu remediază problemele de udare, lumină sau frig, pe care Iowa State le consideră principalele cauze pentru îngălbenirea și căderea frunzelor la plantele de ghiveci. Sarea amară ajută numai când există o lipsă certă de magneziu, iar WSU recomandă evitarea ei dacă această carență nu a fost confirmată. Pentru zațul de cafea nu există măsurători științifice publicate la iasomie; cel mai sigur este să nu îl folosești ca remediu pentru frunzele galbene.

Iasomia este periculoasă pentru câini și pisici?

Iasomia din genul Jasminum figurează ca non-toxică pentru câini și pisici în lista ASPCA. Iasomia galbenă de Carolina (Gelsemium sempervirens) are un nume asemănător, aparține altei familii și conține neurotoxine care pot ucide câinii și pisicile (Pet Poison Helpline).

Ce trebuie făcut cu o iasomie cu frunze galbene

Înainte de a aplica un tratament la o iasomie cu frunze galbene, verifică specia, localizarea îngălbenirii și umiditatea pământului. Apoi aplică testul corespunzător cauzei probabile și schimbă câte un singur factor pe rând. O frunză bătrână care cade lent și o iasomie comună rămasă fără frunze la frig nu au nevoie de tratament.

Dacă nu știi ce iasomie ai, Bloom (disponibil pe iOS) identifică specia pe baza unei fotografii. În versiunea Premium, compară de asemenea fotografia frunzei cu simptomele diverselor boli și dăunători.

Surse

Articole similare