Lamiaceae
Cioc de papagal: Utilizări medicinale și sfaturi de îngrijire
Gmelina philippensis
O plantă tropicală robustă și cu creștere rapidă, adaptată la clima caldă și umedă. Preferă soarele plin sau semiumbra și un sol bine drenat. Tolerantă la secetă după stabilire, necesitând udări moderate. Ideală pentru grădini exterioare în climate tropicale și subtropicale (zonele 9b–11b). Nu necesită îngrijiri intensive și este considerată non-toxică pentru oameni și animale.
La fiecare 7 zile
Lumină indirectă intensă
15° - 35°C
60% - 90%
Categorii
Ce este Cioc de papagal?
Cioc de papagal (Gmelina philippensis) este o plantă cu îngrijire ușor din familia Lamiaceae. Gmelina philippensis, cunoscută popular sub numele de cioc de papagal sau gmelina filipineză, este un arbust sau un copac mic tropical originar din Filipine, aparținând familiei Lamiaceae. Poate atinge între 5 și 8 metri înălțime, cu ramuri pendente și spinoase care îi conferă un aspect deosebit. Fl...
Cioc de papagal crește până la 8.0m, lățime de 300 cm, udare la fiecare 7 zile, 15°C – 35°C, 60–90% umiditate. Este nepotrivit pentru medii interioare și sigur pentru animale de companie.
Spre deosebire de multe plante tropicale, Cioc de papagal tolerează greșelile de udare. Potrivit pentru începători. Spre deosebire de multe specii populare, Cioc de papagal este sigur de ținut lângă animalele de companie.
Cum să îngrijești Cioc de papagal?
TLDR: Cioc de papagal are nevoie de Lumină indirectă intensă, udare la fiecare 7 zile și temperaturi între 15-35°C cu 60-90% umiditate.
Cât de des trebuie udat Cioc de papagal?
Udați când stratul superficial al solului începe să se usuce, în medie la fiecare 7 zile. După stabilire, planta tolerează perioadele de secetă. Evitați îmbibarea cu apă — solul permanent umed favorizează putrezirea rădăcinilor. Reduceți frecvența în lunile mai reci.
De câtă lumină are nevoie Cioc de papagal?
Necesită cel puțin 6 ore de soare direct pe zi pentru a înflori abundent. Tolerează semiumbra, dar înflorirea poate fi redusă. Este o plantă iubitoare de soare — așezați-o în cel mai însorit loc disponibil în grădină.
Care este cel mai bun sol pentru Cioc de papagal?
Preferă solurile bine drenate, bogate în materie organică. Tolerează solurile argiloase, nisipoase și pietrișoase, atâta timp cât există un drenaj bun. pH-ul ideal este între 6,0 și 7,5. Când plantați în ghiveci, folosiți un substrat de calitate cu adaos de perlit pentru a asigura percolarea apei.
Ce ghiveci să folosești pentru Cioc de papagal?
Fiind un arbust de dimensiuni mari (până la 8 m), este mai potrivită pentru cultivarea în grădină exterioară. Dacă este cultivată în ghiveci, optați pentru recipiente ample (minim 60 cm diametru) cu orificii generoase de drenaj. Ghivecele de teracotă ajută la reglarea umidității substratului.
Program de îngrijire
Fertilizare
La fiecare 30 zile
Replantat
La fiecare 730 zile
Ce este Cioc de papagal și de unde provine?
Gmelina philippensis, cunoscută popular sub numele de cioc de papagal sau gmelina filipineză, este un arbust sau un copac mic tropical originar din Filipine, aparținând familiei Lamiaceae. Poate atinge între 5 și 8 metri înălțime, cu ramuri pendente și spinoase care îi conferă un aspect deosebit. Florile sale galben-strălucitoare, grupate în inflorescențe pendente cu bractee roșu-maronii suprapuse, amintesc de ciocul unui papagal — de unde și numele său popular. Frunzele sunt ovale, de 5 până la 10 cm, verde închis pe partea superioară și verde deschis pe partea inferioară. Fructul este mic, piriform și conține o singură sămânță. Cultivată pe scară largă ca plantă ornamentală în regiunile tropicale și subtropicale ale lumii, este, de asemenea, o resursă importantă pentru polenizatori precum fluturii și colibrii.
Cum să înmulțești Cioc de papagal?
Cât de mare crește Cioc de papagal?
TLDR: Cioc de papagal poate atinge până la 8.0m înălțime cu un ritm de creștere Rapid.
Înălțime maximă
8.0m
Extindere
3.0m
Ritm de creștere
Rapid
Frunziș
Veșnic verde
Utilizări ale plantei
Ornamental
Excelent pentru decorațiuni
Medicinal
Proprietăți medicinale
Utilizări medicinale
- Sucul fructului aplicat topic împotriva eczemei piciorului și ca repelent pentru lipitori
- Fructul macerat cu var folosit ca cataplasmă pe gât pentru a trata tusea și iritația
- Extractul de rădăcină folosit intern ca stimulent și în tratamentul bolilor articulare și nervoase
- Sucul de rădăcină utilizat ca purgativ și împotriva oboselii
- Extractul foliar aplicat extern în afecțiuni articulare și nervoase
- Frunze cu activitate antioxidantă și inhibitoare a colinesterazei documentată în studii fitochimice (IC₅₀ AChE: 4,87 µg/mL)
Planta ta prezintă simptome?
Apasă pe simptom pentru a descoperi posibilele cauze:
Ce boli afectează frecvent Cioc de papagal?
TLDR: Cioc de papagal este susceptibil la 7 boli cunoscute. Monitorizează regulat pentru depistare timpurie.
Făinare
Făinarea este o boală fungică comună cauzată de diverse specii de ciuperci, printre care Erysiphe, Podosphaera, Oïdium și Leveillula. Afectează peste 10.000 de specii de plante din întreaga lume. Boala se dezvoltă în climate calde și uscate cu umiditate relativă ridicată și se manifestă printr-un strat alb, prăfos, caracteristic pe suprafețele plantelor.
Putregaiul Rădăcinilor
Putregaiul rădăcinilor este o boală fungică gravă care afectează sistemul radicular al plantelor, provocând descompunerea și moartea acestora. Este cauzată în principal de supraудare, drenaj deficitar sau ciuperci terestre precum Pythium, Phytophthora, Rhizoctonia și Fusarium. Boala prosperă în condiții de sol îmbibat cu apă, unde rădăcinile sunt private de oxigen, devenind susceptibile la infecții fungice.
Afide
Afidele sunt insecte mici, cu corp moale, în formă de pară (1,5–3 mm lungime), care se hrănesc prin sugerea sevei bogate în nutrienți din plante. Se reproduc rapid și pot slăbi plantele în scurt timp, provocând creșteri deformate și transmițând virusuri fitopatogene. Afidele apar în diverse culori: verde, negru, roșu, galben, maro și gri. Secretă mană (honeydew), o substanță lipicioasă care atrage furnicile și favorizează dezvoltarea mucegaiului fumaginos.
Insecte Scutifers (Cochenile)
Insectele scutifers sunt dăunători mici sugători de sevă, care apar ca proeminențe maro, asemănătoare unor scoici, pe tulpinile și frunzele plantelor. Există peste 25 de specii, împărțite în scutifers cu carapace (tari) și scutifers fără carapace (moi). Se hrănesc perforând țesuturile plantei și extragând seva, ceea ce slăbește planta și poate duce la îngălbenire, creștere înceată și chiar moarte dacă nu sunt tratate. Secretă, de asemenea, mană (honeydew), care atrage furnicile și favorizează dezvoltarea funinginii (mucegaiului negru).
Compară cu plante similare
| Atribut | Dificultate | Lumină | Udare | Sigur pentru animale |
|---|---|---|---|---|
| Jugastru | Ușor | Lumină indirectă intensă | 14d | ✓ |
| Mesteacăn | Ușor | Soare direct | 14d | ✓ |
| Tufiș de argint | Ușor | Soare direct | 14d | ✓ |
| Piper roz | Ușor | Soare direct | 14d | ⚠️ |
