Aizoaceae
Disphyma: Plantă acoperitoare de sol
Disphyma
Ușor: soare plin sau semiumbră, sol bine drenat (acceptă nisip, sol sărac și salin) și puțină apă odată înrădăcinată. Rezistă la înghețuri ușoare și vânt salin. Riscul principal este solul îmbibat cu apă.
La fiecare 14 zile
Lumină indirectă intensă
° - °C
% - %
Categorii
Ce este Disphyma?
Disphyma (Disphyma) este o plantă cu îngrijire ușor din familia Aizoaceae. Disphyma este un gen mic de suculente târâtoare din familia Aizoaceae, cu patru specii originare din Noua Zeelandă, Australia și regiunea Capului, Africa de Sud. Cresc mai ales pe coastă: stânci, roci, plaje cu pietriș și margini de saline. Ramurile se întind pe sol și înrădăcinează la noduri, formâ...
Disphyma crește până la 30cm, lățime de 100 cm, udare la fiecare 14 zile. Este nepotrivit pentru medii interioare și sigur pentru animale de companie.
Spre deosebire de multe plante tropicale, Disphyma tolerează greșelile de udare. Potrivit pentru începători. Spre deosebire de multe specii populare, Disphyma este sigur de ținut lângă animalele de companie.
Cum să îngrijești Disphyma?
TLDR: Disphyma are nevoie de Lumină indirectă intensă, udare la fiecare 14 zile și temperaturi între 15-30°C cu 40-70% umiditate.
Cât de des trebuie udat Disphyma?
Odată înrădăcinată, udați doar când solul este uscat, aproximativ la fiecare 2 săptămâni pe vreme caldă. Iarna sau pe vreme rece și umedă, aproape că nu udați. În ghiveci, nu lăsați apă în farfurie.
De câtă lumină are nevoie Disphyma?
Ideal este soarele plin; acceptă semiumbra. Cu puțină lumină înflorește mai puțin și ramurile devin rare.
Care este cel mai bun sol pentru Disphyma?
Sol ușor și bine drenat. Se descurcă bine în nisip, sol pietros, sărac sau salin, cu orice pH. Evitați pământul greu care reține apa.
Ce ghiveci să folosești pentru Disphyma?
Ghiveci lat și jos sau jardinieră, cu gaură de drenaj, pentru ca ramurile să se întindă și să atârne peste margine.
Ce este Disphyma și de unde provine?
Disphyma este un gen mic de suculente târâtoare din familia Aizoaceae, cu patru specii originare din Noua Zeelandă, Australia și regiunea Capului, Africa de Sud. Cresc mai ales pe coastă: stânci, roci, plaje cu pietriș și margini de saline. Ramurile se întind pe sol și înrădăcinează la noduri, formând covoare de până la aproximativ 30 cm înălțime și 1 m lățime. Frunzele sunt cărnoase, rotunde sau aproape triunghiulare în secțiune. Florile seamănă cu margaretele, mov, roz sau albe, și apar mai ales primăvara și vara.
Cum să înmulțești Disphyma?
Butaș de ramură înrădăcinat
Ramurile înrădăcinează singure acolo unde ating solul; este cea mai rapidă modalitate de a o înmulți.
- 1 Tăiați o bucată de ramură care are deja rădăcini la noduri
- 2 Plantați-o direct în sol nisipos
- 3 Udați puțin până se stabilizează
Materiale necesare:
Semințe
Semințele proaspete germinează cel mai bine.
- 1 Folosiți semințe proaspete
- 2 Răspândiți-le pe substrat nisipos fără a le îngropa adânc
- 3 Mențineți ușor umed și cu lumină
Materiale necesare:
Cât de mare crește Disphyma?
TLDR: Disphyma poate atinge până la 30cm înălțime cu un ritm de creștere Mediu.
Înălțime maximă
30cm
Extindere
1.0m
Frunziș
Veșnic verde
Utilizări ale plantei
Ornamental
Excelent pentru decorațiuni
Acoperitor de sol
Acoperire a solului
Comestibil
Poate fi consumat
Utilizări culinare
- Frunze folosite în stir-fry-uri, supe și murături în Australia
Ce boli afectează frecvent Disphyma?
TLDR: Disphyma este susceptibil la 4 boli cunoscute. Monitorizează regulat pentru depistare timpurie.
Putregaiul Rădăcinilor
Putregaiul rădăcinilor este o boală fungică gravă care afectează sistemul radicular al plantelor, provocând descompunerea și moartea acestora. Este cauzată în principal de supraудare, drenaj deficitar sau ciuperci terestre precum Pythium, Phytophthora, Rhizoctonia și Fusarium. Boala prosperă în condiții de sol îmbibat cu apă, unde rădăcinile sunt private de oxigen, devenind susceptibile la infecții fungice.
Exces de apă
Supraудarea apare atunci când plantele primesc prea multă apă, privând rădăcinile de oxigen și cauzând putrezirea acestora. Acest stres de mediu reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale morții plantelor de interior, deoarece solul îmbibat cu apă împiedică rădăcinile să respire și să funcționeze corespunzător.
Cochenile (Mealybugs)
Cochenilele sunt insecte mici, cu corp moale, acoperite cu un material alb, ceros și bumbăcos. Sunt dăunători comuni ai plantelor de interior și ai plantelor de exterior din climatele temperate. Aceste insecte sugătoare de sevă se hrănesc cu țesutul vegetal, provocând daune, creștere înceată și pot duce la moartea plantei dacă nu sunt tratate. Produc miere de rouă lipicioasă care atrage fumagina.
Limacși și Melci
Limacșii și melcii sunt moluște care se hrănesc cu țesuturile plantelor, provocând găuri neregulate în frunze și deteriorarea răsadurilor tinere. Sunt cei mai activi noaptea și în condiții de umiditate ridicată, lăsând urme caracteristice de mucus argintiu. Acești dăunători pot devasta rapid grădinile, în special în perioadele ploioase.
Compară cu plante similare
| Atribut | Dificultate | Lumină | Udare | Sigur pentru animale |
|---|---|---|---|---|
| Jugastru | Ușor | Lumină indirectă intensă | 14d | ✓ |
| Urechelniță iberică | Ușor | Soare direct | 14d | ✓ |
| Mesteacăn | Ușor | Soare direct | 14d | ✓ |
| Gaillardia | Ușor | Soare direct | 10d | ✓ |
