Ghid complet de plante
Explorează plantele după dificultate, sezon și altele. Găsește planta perfectă pentru tine.
Dificultate
Sezoane
Plante după oraș
🗺️ Plante după oraș4154 plante găsite
Se afișează 2773-2808 din 4154
Cactusul Pieptene Indian
Pachycereus pecten-aboriginum
Pachycereus pecten-aboriginum, cunoscut sub numele de Cactusul Pieptene Indian, este un cactus columnar masiv originar din vestul Mexicului, din Sinaloa și Sonora până în Chiapas. Poate atinge înălțimi de până la 20 de metri, cu tulpini de până la 1 metru în diametru. Florile sale albe, nocturne, sunt polenizate de lilieci, iar fructele sale aurii și spinoase erau utilizate în mod tradițional de către popoarele indigene drept perii de păr — de unde provine și numele său comun.
Cactusul Cardon
Pachycereus pringlei
Pachycereus pringlei, cunoscut sub numele de cactusul cardon sau cactusul gigant mexican, este cel mai mare cactus din lume și cel mai înalt cactus coloană cunoscut. Nativ din deșerturile Baja California și Sonora din Mexic, acesta poate atinge până la 19 metri înălțime și poate trăi peste 200 de ani. Cu trunchiul său coloană impunător, de culoare albastru-verzuie, înarmat cu spini și numeroasele sale ramuri erecte, este o emblemă a peisajului deșertic mexican. Produce flori albe nocturne de mari dimensiuni și fructe care, istoric, au constituit un aliment fundamental pentru poporul Seri.
Piatra Lunii
Pachyphytum
Pachyphytum este un gen de suculente din familia Crassulaceae, originar din centrul și estul Mexicului, care cuprinde între 25 și 27 de specii. Cunoscute popular sub numele de „piatra lunii”, aceste plante formează rozete compacte de frunze groase, ovale și cărnoase, acoperite de un strat fin de pruină (pudră ceroasă) care le conferă nuanțe albăstrui, verzui sau rozalii. Informațiile de îngrijire prezentate aici se bazează în principal pe Pachyphytum oviferum, cea mai cultivată specie a genului.
Pachyphytum bracteosum
Pachyphytum bracteosum
O suculentă mexicană care crește pe stânci între 1.200 și 1.800 m în jurul Barranca de Metztitlán din Hidalgo. Formează rozete de frunze groase, în formă de lingură, de până la aproximativ 5 cm lungime, de culoare gri-argintiu până la verde-albăstrui, care se înroșesc în lumină puternică. Tulpina cărnoasă atinge aproximativ 30 cm și poartă cicatrici rotunde unde au căzut frunzele vechi. De la sfârșitul primăverii până în vară, trimite tulpini de 20 până la 60 cm lungime, cu un vârf înclinat, pline de bractee argintii care aproape ascund florile roșii.
Pachyphytum compactum
Pachyphytum compactum
Suculentă originară din Mexic (Hidalgo și Querétaro), cu rozete compacte de frunze cărnoase, cilindrice, acoperite de o pruină ceroasă gri. Formează tufe ramificate de până la aproximativ 15 cm înălțime și înflorește la sfârșitul primăverii.
Piatra Lunii
Pachyphytum oviferum
Pachyphytum oviferum, cunoscută popular sub numele de Piatra Lunii, este o plantă suculentă originară din stâncile din San Luis Potosí, Mexic. Frunzele sale cărnoase, rotunjite și acoperite de un strat albicios (pruină) seamănă cu pietrele prețioase sau cu ouăle delicate, făcând-o una dintre cele mai fermecătoare suculente pentru colecționari.
Palmierul din Madagascar
Pachypodium
Pachypodium este un gen de arbuști și arbori suculenți, spinoși, cu caudex, originari în principal din Madagascar. Cele mai cultivate specii — P. lamerei și P. geayi — sunt cunoscute drept „palmieri din Madagascar" datorită aspectului lor impresionant: un trunchi gros, spinos, care stochează apă, încununat de un mănunchi de frunze lungi și înguste. În ciuda numelui comun, nu sunt palmieri adevărați, ci membri ai familiei Apocynaceae.
Palmier de Madagascar argintiu
Pachypodium geayi
Pachypodium geayi, cunoscut sub numele de palmier de Madagascar argintiu, este o suculentă caudiciformă impresionantă, nativă din sud-vestul arid al Madagascarului. În ciuda siluetei asemănătoare cu un palmier, aparține familiei Apocynaceae și nu este înrudit cu palmierii adevărați. Trunchiul său gros, spinos și gri-argintiu stochează apă pentru perioade lungi de secetă, în timp ce o coroană de frunze înguste, verde-cenușii, cu o nervură centrală rozalie, completează planta. În natură poate atinge 5-8 m, dar în ghiveci rămâne mult mai mic și crește lent. Plantele mature produc flori albe parfumate cu centrul galben după un deceniu sau mai mult de creștere.
Palmierul din Madagascar
Pachypodium lamerei
Pachypodium lamerei, cunoscut în mod obișnuit drept Palmierul din Madagascar, este o suculentă spinoasă originară din regiunile aride ale Madagascarului. În ciuda numelui său comun, nu este un palmier adevărat — face parte din familia Apocynaceae. Caudexul (trunchiul) său gros, acoperit cu spini, susține o coroană de frunze lungi, lucioase și verzi în vârf, conferindu-i un aspect asemănător palmierului. Exemplarele mature produc flori albe, stelare și parfumate.
Crinul Kudu
Pachypodium saundersii
Pachypodium saundersii, cunoscută popular sub numele de Crinul Kudu, este un arbust suculent caudiciform originar din habitatele stâncoase de tip lowveld din Africa de Sud, Eswatini, Mozambic și Zimbabwe. Prezintă o tulpină groasă, umflată, de culoare gri-verzuie, înarmată cu spini perechi de până la 7 cm lungime, frunze verzi închis lucioase și ciorchini de flori albe cu nuanțe de roz până la violet, care înfloresc de la sfârșitul verii până în timpul iernii. Tulpina suculentă stochează apa, permițând plantei să reziste perioadelor lungi de secetă din pădurile sale native.
Pachysandra
Pachysandra terminalis
Pachysandra terminalis este o plantă perenă, veșnic verde, cu creștere joasă, acoperitoare de sol, din familia Buxaceae, originară din pădurile Japoniei. Formează covoare dense, de 15-30 cm înălțime, de frunze coriacee, verde închis, grupate la capătul tulpinilor – de unde și numele speciei „terminalis”. Se extinde lent prin rizomi subterani și, în decurs de 2-3 ani, formează un covor continuu. La începutul primăverii, produce flori mici, discrete, albe, în inflorescențe spiciforme. Este rezistentă la îngheț în zonele USDA 4a până la 9b și excelează prin capacitatea sa de a crește în umbră profundă, unde majoritatea altor plante nu prosperă.
Planta Crevetă de Aur
Pachystachys lutea
Planta Crevetă de Aur (Pachystachys lutea) este un arbust tropical originar din Peru și America de Sud, apreciat pentru bractele sale erecte de culoare galben-auriu și florile tubulare albe, delicate. Plantă perenă de tip sempervirent în climatele tropicale, este cultivată pe scară largă ca plantă de interior sau arbust ornamental de exterior în întreaga lume.
Pachyveria
Pachyveria
Pachyveria (× Pachyveria) este un gen hibrid intergeneric creat prin încrucișarea Pachyphytum cu Echeveria, din familia Crassulaceae. Formează rozete compacte, de obicei între 8 și 20 cm în diametru, cu frunze groase, cărnoase și adesea ascuțite, în nuanțe de albastru pudrat, verde-argintiu, liliachiu sau roz, cu margini care devin roșiatice sau purpurii sub soare puternic și nopți răcoroase. Primăvara și la începutul verii, produce tije arcuite cu flori mici în formă de clopot, de culoare galbenă, portocalie, roz sau roșie. Cultivarii populari includ 'Glauca' (Little Jewel), 'Blue Mist', 'Scheideckeri' și 'Powder Puff'.
Vița-de-păduche
Paederia foetida
Paederia foetida este o plantă cățărătoare perenă din familia Rubiaceae, originară din Asia tropicală și temperată (India, China, Asia de Sud-Est). Este cunoscută pentru mirosul puternic, sulfuros, pe care frunzișul îl emană atunci când este zdrobit sau strivit, cauzat de compuși precum disulfura de dimetil. Crește rapid, încolăcindu-se în jurul altor plante sau structuri pentru susținere, putând atinge câțiva metri lungime. În diverse regiuni din afara habitatului său nativ, cum ar fi părți din Statele Unite, s-a naturalizat și este considerată o specie invazivă.
Bujor
Paeonia
Paeonia este un gen de plante perene erbacee și arbuști cu flori din familia Paeoniaceae, originare din Asia, Europa și vestul Americii de Nord. Cultivați de secole pentru florile lor mari și parfumate, bujorii de grădină (tipurile erbacee) se usucă până la nivelul solului în fiecare iarnă și reapar primăvara, înflorind de la sfârșitul primăverii până la începutul verii.
Bujor Chinezesc
Paeonia lactiflora
Paeonia lactiflora, cunoscută în mod obișnuit drept Bujor Chinezesc sau Bujor de Grădină, este o plantă perenă erbacee originară din China, Coreea și Mongolia. Celebrată pentru florile sale enorme și parfumate, cu diametrul de până la 25 cm, în nuanțe de alb, roz, roșu și violet, este una dintre cele mai îndrăgite plante de grădină din lume.
Bujor sălbatic
Paeonia mascula
Bujorul sălbatic (Paeonia mascula) este un bujor ierbos originar din sudul Europei și Orientul Mijlociu, din Spania până în Siria și Israel. Formează o tufă de 50 cm până la 1 m înălțime, cu frunze albastru-verzui împărțite în foliole late. La sfârșitul primăverii, produce flori solitare, parfumate, de 7-13 cm diametru, de un roșu-purpuriu intens sau roz-trandafiriu, cu un mănunchi de stamine galbene; spectacolul durează aproximativ o săptămână. Peste vară, păstăile de semințe, odinioară numite pălării de bufon, se deschid pentru a arăta semințe roșii și negre. Partea aeriană moare iarna și revine primăvara. Este o plantă longevivă, durează 2 până la 5 ani pentru a ajunge la maturitate și nu-i place să fie deranjată.
Bujor Comun European
Paeonia officinalis
Paeonia officinalis, bujorul comun european sau bujorul de grădină, este o plantă perenă erbacee originară din sudul Europei. Produce flori mari și parfumate primăvara, în nuanțe de roșu, roz și alb, atingând înălțimi de până la 90 cm. Este una dintre cele mai îndrăgite plante ornamentale din grădinile europene, apreciată pentru longevitatea și frumusețea sa clasică. ATENȚIE: toxică pentru animale de companie și oameni — rădăcinile conțin paeonol.
Bujor arbustiv
Paeonia suffruticosa
Paeonia suffruticosa, cunoscută sub numele de bujor arbustiv sau Mudan, este un arbust lemnos maiestuos originar din China, care poate trăi peste o sută de ani. Produce flori spectaculoase de până la 20 cm în diametru, în nuanțe de alb, roz, roșu, violet și galben, înflorind primăvara. Este venerată ca „regina florilor” în cultura orientală.
Iarba-șobolanului
Palicourea marcgravii
Iarba-șobolanului (Palicourea marcgravii) este un arbust nativ din Brazilia, din familia Rubiaceae, care poate atinge până la 4 metri înălțime, cu tulpină cilindrică glabră și frunze opuse, lanceolate până la oblongi, de 5 până la 10 cm lungime, care emană un miros de salicilat de metil atunci când sunt zdrobite. Inflorescențele sale în paniculă prezintă flori tubulare gălbui la bază și purpuriu-albăstrui la vârf, urmate de fructe (bace) care trec de la verde la purpuriu/negru la maturitate. Este considerată cea mai importantă plantă toxică din punct de vedere economic pentru creșterea animalelor în Brazilia: conține monofluoroacetat de sodiu, un compus care blochează ciclul Krebs și provoacă moartea subită a bovinelor chiar și în doze foarte mici (doza letală medie fiind de aproximativ 0,6 g de frunze proaspete pe kg de greutate vie).
Spinul lui Cristos
Paliurus spina-christi
Paliurus spina-christi (familia Rhamnaceae), cunoscut în română sub numele de Spinul lui Cristos sau Păliur, este un arbust sau arbore mic foios originar din zona mediteraneeană și Asia de Vest, din Afganistan până în România. Crește până la 4-6 metri înălțime, cu ramuri subțiri în zig-zag prevăzute cu spini perechi, unul drept și unul curbat. Frunzele sunt ovale, lucioase, cu trei nervuri proeminente. La sfârșitul primăverii-verii produce flori mici galben-verzui grupate, urmate de fructe lemnoase înconjurate de o aripă discoidală care seamănă cu o pălărie mică, verzi la început și apoi maronii la maturitate. Conform tradiției, ramurile sale spinoase ar fi fost folosite pentru a împleti coroana de spini a lui Cristos, de unde și numele popular.
Panaeolus cinctulus
Panaeolus cinctulus
Panaeolus cinctulus este o ciupercă saprofită cosmopolită, cunoscută în mod obișnuit sub numele de Panaeolus cu bandă. Se caracterizează printr-o pălărie convexă, de culoare cafeniu-scorțișoară până la maro închis, care prezintă o bandă higrofană distinctivă în jurul marginii pe măsură ce începe să se usuce. Crește de obicei pe grămezi de gunoi de grajd, peluze bine fertilizate sau substraturi bogate în azot.
Ginseng coreean
Panax ginseng
Panax ginseng este o plantă perenă erbacee din familia Araliaceae, originară din pădurile umbroase din Asia de Est (Rusia, China, Coreea). Atinge o înălțime de aproximativ 80 cm, cu frunze palmate compuse dispuse în verticil și flori mici, alb-verzui, care se transformă toamna în ciorchini de fructe roșii aprinse. Rădăcina sa cărnoasă, recoltată de obicei după 6-7 ani de creștere, este folosită de peste 5000 de ani în medicina tradițională asiatică pentru proprietățile sale adaptogene.
Crina de nisip
Pancratium maritimum
Pancratium maritimum, cunoscută sub numele de crina de nisip sau narcisa de mare, este o plantă bulboasă perenă din familia Amaryllidaceae, nativă dunelor costiere din Marea Mediterană, Marea Neagră și Macaronezia, inclusiv litoralul portughez. Între august și octombrie produce umbele de flori mari, albe, în formă de trompetă, cu o coroană franjurată și un parfum dulceag care se intensifică spre seară, fiind polenizată aproape exclusiv de o molie-șoim nocturnă. Frunzele lungi și albăstrui se usucă de obicei în timpul verii celei mai calde, înainte ca tulpinile florale să apară în nisipul gol.
Pandanus
Pandanus
Pandanus este un gen vast de arbori și arbuști dioici, asemănători palmierilor, originari din zonele tropicale ale Lumii Vechi, care se întind din coasta Africii și Madagascar până în Asia de Sud și de Sud-Est și insulele Pacificului. Cunoscut pentru frunzele sale în formă de bandă, adesea spinoase, dispuse în spirală în jurul tulpinii și pentru rădăcinile adventive distinctive care ancorează trunchiurile grele la vârf, Pandanus variază de la arbuști compacti de mărimea unei plante de apartament până la arbori impunători de 20 de metri. Plantele femele produc grupuri de fructe asemănătoare ananasului care se coc în portocaliu sau roșu, în timp ce frunzele parfumate ale unor specii (în special Pandanus amaryllifolius) sunt extrem de apreciate în bucătăriile din Asia de Sud-Est.
Pandan
Pandanus amaryllifolius
Pandanus amaryllifolius, cunoscut sub numele de pandan, este un arbust tropical mereu verde, apreciat pentru frunzele sale aromatice lungi, în formă de lamă. Originar din Asia de Sud-Est, acest cultivar steril înflorește rar și se înmulțește în întregime prin lăstari laterali. Frunzele sale sunt un ingredient de bază pentru aromatizare și colorare în bucătăria din Asia de Sud-Est, fiind adesea numit „vanilia Asiei” pentru parfumul lor dulce, cu note de nucă.
Pandanus Parfumat
Pandanus odorifer
Pandanus odorifer, cunoscut în mod obișnuit sub denumirea de Pandanus Parfumat sau Kewra, este o plantă tropicală sempervirescente din familia Pandanaceae, originară din Asia de Sud. Florile masculine intens parfumate sunt distilate pentru a produce esența de kewra și apa de kewra — ingrediente esențiale în bucătăria indiană, cofetărie și parfumerie tradițională. Cu frunzele sale lungi dispuse în spirală și silueta impresionantă, este apreciată ca plantă ornamentală și pentru gama sa largă de utilizări culinare, medicinale și aromatice.
Pandanul Tahitian
Pandanus tectorius
Pandanus tectorius, cunoscut sub numele de Pandanul Tahitian sau Hala, este un arbore tropical costier din familia Pandanaceae. Originar din Insulele Pacificului, Asia de Sud-Est și Australia, este renumit pentru rădăcinile sale spectaculoase de susținere, frunzele lungi spiralate și spinoase și fructele colorate asemănătoare ananasului. O specie cu o mare semnificație culturală în zona Pacificului, a fost folosită pentru hrană, țesut, medicină și adăpost de mii de ani.
Pandanus
Pandanus utilis
Pandanus utilis este un arbore tropical sculptural, renumit pentru rădăcinile sale aeriene (de susținere) care sprijină trunchiul și pentru frunzele sale lungi, coriacee, dispuse în spirală. Originar din Madagascar, este utilizat pe scară largă în amenajările peisagistice tropicale datorită aspectului său exotic și arhitectural. Frunzele sale prezintă spini mici pe margini, necesitând o manipulare atentă.
Pandorea
Pandorea
Pandorea este un gen de plante agățătoare lemnoase, perene, originare din Australia, aparținând familiei Bignoniaceae. Tulpinile sale volubile se cațără pe spalieri, garduri și pergole, formând o perdea densă de frunziș lucios, presărată cu flori în formă de trompetă în nuanțe de alb, roz și mov, adesea cu un gât striat contrastant. Este o plantă viguroasă, cu creștere rapidă, populară pentru paravane verzi și umbrire în grădinile cu climat blând până la cald, deși este sensibilă la îngheț și necesită protecție în climatele reci.
Meișor
Panicum capillare
Panicum capillare este o graminee anuală din America de Nord, foarte păroasă, care atinge aproximativ 1 m înălțime. Panicula deschisă și fină poate ocupa jumătate din lungimea plantei, are nuanțe verzi până la purpurii și, la uscare, se desprinde întreagă și se rostogolește cu vântul. Este mai comună ca buruiană în culturi și terenuri abandonate, dar apare și în grădini ca plantă ornamentală.
Iarbă de preerie
Panicum virgatum
Iarba de preerie (Panicum virgatum) este o graminee perenă de sezon cald, nativă din preriile nord-americane, care formează tufe erecte de frunze înguste verde-albăstrui ce devin aurii toamna. Foarte apreciată în grădinile naturaliste, pentru controlul eroziunii și ca cultură de biomasă pentru biocombustibil, este o plantă rustică, tolerantă la secetă și cu întreținere redusă, care atrage păsările și fluturii.
Mac
Papaver
Papaver este un gen de aproximativ 80 de specii de plante cu flori, cunoscute în mod obișnuit sub numele de maci. Sunt apreciate pentru petalele lor mătăsoase, asemănătoare hârtiei de mătase, în nuanțe de roșu, portocaliu, galben, roz și alb. Specii notabile includ P. somniferum (macul de opiu), P. rhoeas (macul de câmp) și P. orientale (macul oriental). Toate părțile plantei produc un latex lăptos care este toxic dacă este ingerat. Speciile variază de la anuale rezistente la perene, înflorind de la sfârșitul primăverii până la începutul verii.
Mac cu cap lung
Papaver dubium
Papaver dubium, cunoscut în mod obișnuit sub numele de mac cu cap lung sau ochii orbului, este un anual zvelt originar din Europa și Africa de Nord. Se recunoaște după capsula de semințe alungită și petalele roșu-pal până la roz, lipsite de pete închise la bază. Toate părțile plantei, cu excepția semințelor mature, conțin alcaloizi toxici, fiind dăunătoare pentru oameni, pisici și câini.
Mac Oriental
Papaver orientale
Papaver orientale, cunoscut în mod obișnuit sub numele de Mac Oriental, este o plantă perenă robustă și spectaculoasă, originară din munții Caucaz, nord-estul Turciei și nordul Iranului. Produce flori uriașe, cu petale subțiri ca hârtia de mătase, în nuanțe vii de portocaliu, roșu, roz, alb și violet, fiecare cu un centru întunecat și dramatic. După înflorire, care are loc la sfârșitul primăverii și începutul verii, frunzișul se usucă complet, reapărând sub forma unei rozete bazale toamna. Acest comportament deciduu îi permite să supraviețuiască verilor secetoase din arealul său nativ.
Mac de câmp
Papaver rhoeas
Papaver rhoeas, cunoscut în mod obișnuit sub numele de mac de câmp sau mac de porumb, este o plantă anuală cu flori din familia Papaveraceae, originară din Europa, Africa de Nord și Asia de Vest. Celebrat pentru petalele sale roșu-stacojiu viu, cu pete întunecate la bază, a devenit un simbol universal al comemorării soldaților căzuți, asociat în special cu câmpurile de luptă din Primul Război Mondial din Flandra. Prospéră pe soluri deranjate, câmpuri deschise, margini de drumuri și grădini, înflorind de la sfârșitul primăverii până la începutul verii.
Găsește planta perfectă
Ghidul nostru de plante te ajută să găsești specii ideale pentru nivelul tău de experiență și perioada anului.
Răsfoiește după Dificultate, Anotimp și Altele
Folosește filtrele de mai jos pentru a restrânge acest catalog după dificultatea îngrijirii, anotimp, mediu sau caută direct după nume. Fiecare filtru duce la o listă adaptată condițiilor tale de cultivare.